Şcoala „Liviu Rebreanu" Comăneşti este situată în partea de vest a oraşului Comăneşti, pe malul stâng al râului Trotuş, în cel mai nou şi mai mare cartier al oraşului.
Este cea mai mare şcoală din oraş. A fost inaugurată în anul 1981, când şi-a deschis porţile pentru doar 205 elevi. După ani, imaginea şi numele şcolii arată cu totul altfel.....Iată şi argumentul:
Creată odată cu poporul, perfecţionată în cursul istoriei în suferinţele, dorul şi aspiraţiile seminţiei româneşti, şlefuită pin truda grea a cultivării pâinii, apărată cu sângele străbunilor, limba română constituie moştenirea noastră de preţ, cultivarea ei fiind o îndatorire a oricărui cărturar.
Făurită cu lacrimi şi bucurie, limba s-a concretizat într-un tezaur inestimabil de valori semantice şi poetice, care îşi trag seva din adâncurile originii noastre.
Limba română evocă unduirea lanurilor, miresmele calde şi răcoroase ale pământului, cuprinde în ea zbuciumul codrilor, cursul lin al apelor în care îşi oglindesc chipul luceferii; limba noastră este o oglindă a trecutului, ea transmite, prin timp, emoţia puternică a mărturiilor de glorie ale trecutului.
Depozitară a străvechii noastre tradiţii, limba reprezintă una dintre componentele esenţiale ale noţiunii de patrie, dobândind atributul eternităţii.
Graiul românesc este un dat ce tăinuieşte în sine viaţa, respiraţia noastră în „ritmurile cosmice", impunându-se nu numai ca izvor de inspiraţie, ci şi ca prezenţă, ca permanenţă, ca urzeală a culturii noastre, pe care s-au bătut medalioanele unor personalităţi începând cu inegalabilii cronicari (exploratori ai sensului existenţei româneşti), continuând cu paşoptiştii (ale căror idei au imprimat destinului nostru o nouă deschidere spre valorile socio-morale naţionale şi universale), sau cu marii clasici (care au consolidat poziţia noastră în contextul culturii universale), străbătând labirintul scriitorilor secolului al XX-lea (scânteietori modelatori ai idealurilor complexe privind condiţia umană), culminând cu un nume simbolice: Liviu Rebreanu, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, George Coșbuc, George Bacovia, Mihail Sadoveanu.
Încercarea de abordare a unei probleme cum este cea a cultivării interesului pentru limba română în cadrul organizat al şcolii, al programelor, al activităţilor extracurriculare, al opţionalelor este necesară. Necesară devine în momentul în care dorim să clarificăm formarea unor personalităţi puternice şi complexe la elevi, prin cunoaşterea solidă a culturii noastre, a coordonatelor sale reale, dar şi a implicaţiilor acesteia în universal.
Şcoala nu formează numai vorbitori de limba română, ci asigură un minim de cultură românească, ale cărei dominante de ordin social, istoric, moral, etic, estetic, ne-au individualizat în timp, asigurându-ne trăinicia, continuitatea, unitatea şi evoluţia, consacrându-ne totodată un loc binemeritat în panteonul gândirii universale.
În procesul de învăţământ, valoarea şi selecţia valorilor sunt fructificate prin educaţie, considerată ca acţiune desfăşurată în mod conştient, urmărind scopuri şi finalităţi stabilite anterior. Scopul constă în transmiterea valorilor culturale necesare transformării şi socializării elevilor, iar finalitatea se verifică în definirea trăsăturilor personalităţii elevilor şi, implicit, în formarea unei noi valori umane.
Regăsim în definirea personalităţii elevului, în cultivarea unui fundament moral, în stârnirea şi cultivarea componentelor atitudinii morale, etice, culturale şi estetice, ca elemente circumscrise, trăsăturile educaţiei patriotice şi umaniste.
Şcoala noastră acţionează ca un agent al inovaţiei, schimbării şi dezvoltării, prin echipa managerială, alături de cadrele didactice manifestănd responsabilitate şi competenţă pentru însuşirea şi aplicarea corectă a planurilor-cadru şi a curriculelor, receptivitate pentru introducerea schimbărilor în educaţie, pentru informarea, documentarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale.
Stârnirea ineresului estetic şi apoi cultivarea atitudinii estetice şi morale sunt deziderate urmărite în modelarea personalităţii elevilor, chemaţi să aprecieze valorile printr-o judecată estetică pertinentă, să adere la idealurile umanităţii, să-şi creeze convingeri estetice şi morale călăuzitoare în relaţia cu sine şi cu ceilalţi.
Şcoala noastră modifică statutul elevilor din receptori în emiţători, metamorfoză care permite perenitatea actului cultural şi permanenta sa înnoire.
Cultivarea limbii române prin activităţile de predare-învăţare, cercurile de creaţie ale elevilor, participarea acestora la concursuri şi competiţii, se urzeşte în şcoala noastră pe un fundal moral, a cărui sevă zvâcneşte în creaţii cu un înalt grad de expresivitate şi devin, datorită emoţiilor transmise artistic, un element stimulator şi mobilizator în dobândirea unor valori perene.
Elevii-poeţi ai şcolii noastre „şi-au închis freamătul şi vibraţia sufletului" în volume de creaţii literare publicate, care au menirea de a lărgi un orizont de aşteptare, de a construi un itinerar spiritual mereu actualizat, dinamic şi valoros, întrucât lumea din graniţele unei cărţi ne fascinează, garantează împlinirea în plan intelectual, într-o întâlnire benefică a esteticului cu poeticul.
Participarea elevilor la cercurile de creaţie din şcoală, publicarea acestor strădanii ale minţii şi sensibilităţii în revistele „Speranţe" şi „Seminţe ale ideii"- Comăneşti, „Ochi de copil"- Buhuşi, „Viitorul la pătrat"- Iaşi, participarea masivă la concursuri naţionale de gen „Dintre sute de catarge", „Tinere condeie", „Autori – copiii!", Concursul Naţional „Mihai Eminescu"- faza judeţeană, naţională şi internaţională, reprezintă, din perspectiva împlinirii în plan intelectual, un pretext pentru nestăvilită sete de cunoaştere şi pentru desăvârşire prin perpetuă căutare.
Motivarea şi antrenarea cadrelor didactice în activităţile de perfecţionare continuă , atât în cadrul şcolii cât şi în sistem de parteneriat cu alte instituţii, redimensionarea raportului dintre componenta teoretică şi cea practică, prin reactualizarea cunoştinţelor metodice şi psihopedagogice ale cadrelor didactice, prezentarea unor modele de optimizare a relaţiilor şcoală-familie-societate, în vederea creşterii nivelului calitativ al învăţământului şi atingerea cotelor de exigenţă ale învăţământului european au fost câteva obiective pe care cadrele didactice şi le-au propus pentru simpozionul internaţional „Triada şcoală-familie-societate" derulat în patru ediţii –2003 - 2010.
Derulăm proiecte educaţionale prin care urmărim să le oferim elevilor alternative educaţionale, care să stimuleze creativitatea, să valorifice potenţialul imagistic şi intelectual al elevilor noştri, oferindu-le şansa de a se face cunoscuţi: „Limba română e patria mea" – parteneriat cu Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghica" Comăneşti, Şcoala „Dimitrie Ghika" Comăneşti, Şcoala „Alexandru Ioan Cuza" Bacău; „O şansă performanţei" - parteneriat cu Şcoala „Alexandru Ioan Cuza" Bacău; „Fiind băiet pădiri cutreieram..." – în parteneriat cu Şcoala Nr. 2 Vorona Botoşani şi Colegiul Naţional „Gheorghe Vrânceanu" Bacău; „Petale de suflet", „Pe cărările patriei" – proiecte în parteneriat cu Colegiul Tehnic „Dimitrie Ghika" Comăneşti, Liceul „Nadia Comăneci" Oneşti, Şcoala Palanca, Şcoala „A.I. Cuza" Bacău, Muzeul Etnografic Comăneşti; Concursul naţional de matematică, ediţia I - VI; Concursuri de creaţie literară organizate de revistele şcolare „Speranţe" şi „Seminţe ale ideii"; Concursuri de desene; Competiţii sportive zonale şi judeţene prin care urmărim educaţia pentru sănătate şi pentru timpul liber care capătă o altă conotaţie, nemaiavând doar funcţia de destindere, ci şi o funcţie de creaţie, contribuind la formarea umană, socială şi civică a elevilor.
Alte proiecte educaţionale urmăresc protecţia mediului înconjurător şi realizarea unei cooperări între elevi, cadre didactice, părinţi, comunitatea locală şi autoritatea locală.
Cultivarea tradiţiei locale vizează realizarea educaţiei intelectuale, morale, patriotice şi estetice prin diversitatea formelor de manifestare ale culturii populare.
Prin aceste proiecte, s-au organizat numeroase activităţi ce urmăresc valorificarea tradiţiilor şi obiceiurilor populare locale.
Educaţia prin artă şi pentru artă, formarea calităţilor şi atitudinilor morale, a gustului estetic, a simţului selecţiei prin receptarea cu discernământ a frumosului sunt obiectivele urmărite prin parteneriatele educaţionale cu şcoli din ţară şi cu instituţii de cultură naţionale şi europene.
Extinderea şi diversificarea ofertei educaţionale, perfecţionarea continuă a cadrelor didactice, implementarea metodelor de învăţare interactivă, promovarea prin strategii de marcheting a produselor educaţionale, dezvoltarea unor programe de consiliere a elevilor şi iniţierea lor în eleborarea şi implementarea unor proiecte educaţionale de larg interes pentru aceştia sunt obiective urmărite în întreaga activitate instructiv-educativă. Urmărind cunoaşterea nivelului, varietăţii şi complexităţii intereselor educaţionale ale elevilor, a nivelului de aşteptare a părinţilor, în raport cu cerinţele şcolii şi ale societăţii, cadrele didactice alături de elevi s-au implicat în organizarea unor activităţi extracurriculare care să contribuie la formarea lor umană, socială şi civică, implementarea unor strategii care să conducă la realizarea optimă a unor acţiuni prin care se formează valori umane, se creează convingeri estetice, se cultivă trăsăturile educaţiei umaniste, civice şi patirotice.
Rezultatele obţinute de cadrele didactice, de elevii şcolii, responsabilitatea şi competenţa pentru calitatea actului educativ confirmă valoarea şcolii şi necesitatea de a avea un nume care să o reprezinte: ŞCOALA „LIVIU REBREANU".